Chiuretajul uterin

Ce este chiuretajul uterin?

Chiuretajul uterin reprezintă o procedură prin care cu ajutorul unor instrumente speciale este îndepărtat atât conținutul cavității uterine cât și mucoasa (endometrul) în scop terapeutic sau diagnostic.

Când se apelează la chiuretajul uterin?

Situațiile care impun chiuretajul uterin sunt variate și așa cum precizam și anterior, pot fi în scop diagnostic sau terapeutic, spre exemplu:

• Avort spontan (pierderea sarcinii) - în majoritatea cazurilor este eliminat tot conținutul, fără a mai rămâne resturi de țesut. În alte cazuri se apelează la chiuretaj uterin pentru a se îndeparta țesutul rămas și pentru a se elimina riscul infecției.

• Avort la cerere – chiuretajul uterin în scopul eliminării sarcini din cavitatea uterine.

• Sarcină molară (mola hidatiformă) – reprezintă o tumora benignă care se dezvoltă în uter în locul unei sarcini datorită unei erori genetice.

• Hemoragie postpartum – se aplică în vedera controlării hemoragiei de după naștere.

• Sarcina oprită în evoluție - se caracterizează prin întreruperea bruscă a sarcinii și se apelează la chiuretajul uterin de evacuare a fătului/embrionului din cavitatea uterine

Cum se face chiuretajul uterin?

Anterior chiuretajului uterin nu se consumă alimente și nu se bea apă pentru o anumită perioadă (în general 6-8 h). Se face sub anestezie, aceasta poate sa fie general intravenoasă, regională sau locală. Procedura durează în jur de 15-30 de minute.

Prima fază în initierea chiuretajului uterin o reprezintă dilatarea colului uterin. Ea se face cu ajutorul unui instrument numit dilatator. Aceasta este necesară pentru a permite introducerea instrumentelor cu ajutorul cărora se elimină conținutul și mucoasa cavității uterine. Țesutul scos se trimite la examenul histopatologic pentru diagnosticul final.

Ce riscuri apar?

Chiuretajul uterin reprezintă o mnaoperă minim invazivă. În general sângerarea nu este importantă, iar durerea este controlată cu ajutorul antialgicelor obișnuite. Chiar și așa există o serie de riscuri și complicații posibile care necesită a fi atent monitoizate:

• Infecție – apare la câteva zile de la manoperă și este anuntată de apariția durerii, febrei și scurgerilor vaginale anormale;

• perforația uterului – o complicație ce paote apărea în timpul manoperei;

• sângerarea vaginală necontrolată – în timpul manoperei sau în orele imediat urmatoare

• eșecul manoperei – datorită unui col dur și spastic ce nu poate fi dilatat sau datorită unor formațiuni tumorale care obstruează canalul endocervical.

• deces.

Recuperarea după chiuretajul uterin

După realizarea chiuretajului pacienta rămâne sub supraveghere medicală câteva ore. În acest timp sunt monitorizate semnele vitale și apariția complicațiilor. În plus, asigură și perioada necesară revenirii din anestezie.

Activitățile cotidiene pot fi reluate în termen de 2-3 zile. Pot aparea crampe abdominale ușoare și unele sângerari vaginale (pete). Acestea apar de obicei în primele ore sau zile după intervenție. Crampele se pot trata cu antiinflamatoare nesteroidiene obișnuite (Ex.: Ibuprofenul).

Nu este indicate în această perioadă folosirea tampoanelor intravaginale, se evită dușurile vaginale, iar reluarea vieții sexuale se reia după câteva zile de pauză.

Este important să revii la medic dacă apar următoarele simptome după intervenție:

• febră;

• crampe abdominale puternice (care durează mai mult de 48 de ore);

• sângerări vaginale prelungite și abundente;

• secreții vaginale cu miros urât.