Sarcina

Sarcina este începutul unei călătorii și experiențe incredibile și, pentru că ne dorim să fim alături de tine de-a lungul ei, venim cu informații și sfaturi pentru fiecare pas pe care trebuie să îl parcurgi.

Pentru femeile care doresc să rămână însărcinate, există o serie de pași ce trebuie urmați pentru a avea o sarcina normala si sănătoasă:

• examen medical înainte de sarcină în cadrul căruia să fie abordate diferitele probleme de sănătate, problemele legate de sistemul imunitar sau eventualele incompatibilități în cazul unei medicații în curs;

• este necesară evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene cum ar fi Aspirina și Ibuprofenul deoarece acestea pot atrage după sine un risc crescut de pierdere al sarcinii, mai ales dacă tratamentul coincide cu perioada de concepție sau durata acestuia depășește o săptămână;

• este necesară suplimentarea zilnică cu o doză de 0,4mg de acid folic, acesta având rol demonstrat în reducerea incidenței defectelor de tub neural;

• este necesară vizita la stomatolog; trebuie făcută înainte orice lucrare dentara ce e necesara, afecțiunile dentare, pe lângă disconfortul provocat pot influența evoluția sarcinii;

• este necesară menținerea evidenței ciclurilor menstruale (ciclicitate, durată), aceasta favorizând nu doar stabilirea perioadei optime pentru obținerea unei sarcini, ci și la stabilirea exactă a vârstei gestaționale de către medicul ginecolog;

• este necesară de asemenea adoptarea unui regim de viață sănătos cu o dietă echilibrată asociată cu activitatea fizică, renunțarea la cofeina, evitarea alcoolului, a drogurilor și a diferitelor medicamente sau substanțe dăunătoare sarcinii; un corp puternic ajută femeia să facă față cerințelor unei sarcini, nașterii și recuperării ulterioare. Exercițiile fizice ajută și la menținerea unui moral ridicat.

Pregătirea unei sarcini sănătoase

Cheia succesului o reprezintă controalele regulate la medicul ginecolog, atât cele preconcepționale cât și cele din perioada gestațională.

Evaluarea sferei genitale preconcepțional are rolul de a identifica eventualele infecții, inflamații și modificări locale care pot avea influență atât asupra obținerii unei sarcini, cât și asupra menținerii acesteia.

Controalele periodice din timpul sarcinii vor urmări dezvoltarea normală a fetusului și vor identifica diferitele probleme care pot apare de-a lungul celor 40 de săptămâni de gestație, Printre elementele care se urmăresc cu ocazia vizitelor la medicul ginecolog se numără monitorizarea tensiunii arteriale, valorile analizelor de laborator, creșterea în greutate. Orice dăunează femeii însărcinate face rău și copilului. Trebuie evitate alcoolul, drogurile, fumatul, chimicalele, radiațiile (inclusiv radiografiile) și diferitele surse de infecție.

Trebuie avut grijă ca temperatura corpului să nu depășească 38 de grade, orice stare febrilă va fi tratată apelând la sfatul medicului și se vor evita activitățile care pot determina supraîncălzirea corpului. De asemenea, trebuie evitate băile fierbinți și sauna. Stările de hipertermie pot determina anomalii de dezvoltare fetală, mai ales dacă acestea apar pe parcursul primului trimestru de sarcină.

Femeile trebuie sa aibă foarte mare grijă de ele pe perioada sarcinii. Un regim de viață echilibrat ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului. Pe perioada sarcinii odihna, alimentația sănătoasă, hidratarea și exercițiile fizice regulate au fiecare, în parte, un rol deosebit de important.

Examinările și testările din timpul sarcinii

Examenul preconcepțional permite medicului ginecolog obținerea informațiilor necesare pentru urmărirea corectă a sarcinii. În cadrul acestui prim consult se va efectua un examen ginecologic, se va măsura tensiunea arterială și greutatea și se vor recolta analize de sânge și urină. Acestea din urmă vor identifica femeile care prezintă un anumit grad de anemie (nivelul hemoglobinei scăzut) și necesită corectarea acesteia, precum și pe cele cu semne de infecție ce necesită tratament specific. Tot cu ocazia acestui consult se va recolta și examen citologic Babeș-Papanicolau pentru a identifica eventualele atipii celulare și a stabili modalitatea de tratament sau urmărire a acestora.

Cu ocazia fiecărei vizite la medic din perioada prenatală, femeia însărcinată va beneficia de monitorizarea creșterii în greutate, i se va măsura circumferința abdominală, tensiunea arterială și se vor recolta probe de urină. Pentru o urmărire corectă a sarcinii, este necesară respectarea tuturor controalelor recomandate de medicul ginecolog. Cu toate că aceste vizite la cabinetul medical par de rutină, ele permit medicului să monitorizeze atent dezvoltarea fetală și totodată să depisteze precoce eventualele patologii care pot complica evoluția sarcinii.

Pe parcursul celui de al doilea trimestru de sarcină se vor efectua teste de sânge (triplu și cvadruplul test) care permit identificarea feților cu risc crescut pentru anomalii genetice sau malformații congenitale. Dacă există deja un risc crescut pentru astfel de anomalii sau dacă în cadrul familiei mai exista alți membrii afectați de boli genetice sau alte malformații identificate la naștere, sau în situația în care vârsta mamei depășește 35 ani, este necesară luarea în considerare a efectuării unor teste genetice amănunțite mai precoce în timpul sarcinii sau a unor metode invazive de diagnostic al anomaliilor cromozomiale. Spre sfârșitul celui de al doilea trimestru de sarcină o altă investigație importantă este determinarea glicemiei (prin efectuarea testului de toleranță la glucoză administrată oral) pentru diagnosticul unui eventual diabet gestațional. Spre sfârșitul sarcinii se vor recolta probe pentru depistarea unor infecții care ar putea afecta copilului la trecerea acestuia prin tractul genital matern.

Semne ce trebuie urmărite pe perioada sarcinii

Trebuie anunțat  imediat medicul ginecolog in cazul:

• crampelor abdominale;

• sângerărilor sau altor scurgeri vaginale modificate;

• durerilor abdominale;

• durerilor de spate persistente;

• disconfortului, usturimilor sau durerilor in timpul urinării;

• durerilor de cap/ cefaleilor;

• vederii încețoșate;

• febrei;

• apariției bruște a unor edeme (acumulare de lichid la nivelul țesuturilor) la nivelul picioarelor, gleznelor sau mâinilor.

Planificarea unei sarcini sănătoase

În scopul obținerii unei sarcini lipsite de probleme, aceasta trebuie planificată din timp, iar în situația existenței unor patologii cunoscute sau recent descoperite, acestea trebuie tratate sau optimizate înaintea perioadei de gestație.

În situația în care s-a folosit ca metodă contraceptivă administrarea de anticonceptionale orale, concepția este bine să aibă loc după ce a survenit o menstruație normală după întreruprea tratamentului contraceptiv. Reapariția ovulației poate întârzia ca urmare a tratamentului contraceptiv, dar această modificare este una tranzitorie.

Este necesar ca viitoarea mămică să-și găsească un medic obstetrician care să-i monitorizeze sarcina, un medic neonatolog, care se va ocupa de nou-născut imediat după naștere și bineînțeles un medic pediatru, care se va ocupa ulterior de copil.

Un element care nu trebuie omis, fie cu ocazia consultului prenatal, fie cu ocazia primului consult din timpul sarcinii, este discuția cu medicul curant cu privire la bolile infecto-contagioase din perioada copilăriei, deoarece afecțiuni ca rubeola sau pojarul pot duce la malformații la naștere, întreruperi ale evoluției sarcinii sau chiar la nașterea unui făt mort. De aceea e importantă realizarea imunizărilor indicate de către medic și respectarea perioadei recomandate înainte de obținerea unei sarcini.

Teste obișnuite în perioada de sarcină

Ca metodă rapidă, simplă și accesibilă pentru verificarea existenței unei sarcini, se poate utiliza un test de sarcină. Acesta poate fi efectuat chiar din prima zi a întârzierii ciclului menstrual. Vârsta gestațională se exprimă în săptămâni, începând cu prima zi a ultimei menstruații normale. Există mai multe metode utilizate pentru a calcula vârsta sarcinii. Cea mai frecvent folosită este cea pornind de la prima zi a ultimului ciclu, iar cu ajutorul acestei metode poate fi estimată data probabilă a nașterii.

Imediat după obținerea unui test de sarcină pozitiv, este indicată programarea la medicul obstetrician. Prima vizita la medic are scopul de a stabili diagnosticul de sarcină, de a aprecia vârsta gestațională prin măsurarea ecografică a embrionului, precum și de a corela vârsta gestațională stabilită ecografic cu cea indicată de data ultimei menstruații. Tot cu ocazia primei vizite se vor lămuri o serie de întrebări legate de sarcină, de simptomele de prim trimestru, posibilele complicații care pot apărea, precum și principalele patologii care pot perturba evoluția normală ei normală. O sarcină sănătoasă presupune vizite regulate la medic.

Medicul de familie, are de asemenea rol în monitorizarea viitoarei mame, astfel cu ocazia fiecărei vizite se vor realiza următoarele:

• măsurarea greutății gravidei;

• măsurarea a perimetrului abdominal;

• analize de sânge și urină;

• măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului.

Pe parcursul sarcinii este importantă realizarea unor investigații. În funcție de trimestrul de sarcină, există examinări standard, precum și investigații speciale în funcție de problemele care se suspicionează. Primele investigații și examinări din timpul sarcinii includ o discuție cu medicul despre problemele medicale cunoscute, un examen fizic, teste sangvine și de urină.

În primul trimestru de sarcină sunt indicate următoarele examinări și teste:

• examen ecografic - care poate oferi informații despre localizarea sarcinii, evolutivitatea ei, precum și despre placentă;

• daca exista riscul unor anomalii genetice se vor indica o serie de teste genetice (probele fiind prelevate de la nivelul vilozităților corionice - de la nivelul placentei), care pot oferi rezultate mult mai rapid decât în cazul amniocentezei, care se poate efectua în al doilea trimestru de sarcină;

• există, de asemenea, și teste neinvazive pentru screeningul sindromului Down, folosind o combinație între măsurătorile ecografice (pliul nucal) și testele de sânge, sau mai recent apărute identificarea ADN-ului fetal în sângele matern (NIPT).

În al doilea trimestru de sarcină este indicată monitorizarea prin efectuarea ecografiilor, evaluarea bătăilor cardiace ale fătului, testul de toleranță la glucoză pentru depistarea unui posibil diabet gestațional. În această perioadă se poate efectua și amniocenteza, investigație utilă pentru depistarea defectelor de tub neural și anomaliilor cromozomiale, care se realizează din lichidul amniotic ce înconjoară fătul. Tot în această perioadă se poate realiza triplul test sau cvadruplul test care arată nivelurile alfa feto-proteinei, gonadotropinei corionice umane și ale estrogenului. În ultimul trimestru de sarcină, monitorizarea se bazează pe efectuare examinărilor ecografice, testări pentru infecția cu virusul hepatic B și cu streptococul de grup B.

Toate femeile însărcinate trebuie sa fie testate pentru virusul HIV pe parcursul primului trimestru de sarcină pentru a preveni transmiterea infecției la nou-născut. Unii nu consideră acest test ca fiind întotdeauna necesar ci doar dacă gravida solicită acest lucru.

Riscurile corelate cu vârsta

Vârsta maternă reprezintă un factor important de risc pentru anomalii fetale, atât genetice cât și structurale.

Dacă în momentul nașterii mama va avea 34 de ani sau mai puțin, riscul de a avea un copil cu probleme genetice este suficient de redus, încât testele de screening sunt opționale. Triplul test și cvadruplul test pot identifica în sângele matern markerii care arată posibilitatea unei anomalii la naștere cum ar fi defectul neural sau sindromul Down. Dacă rezultatele arată un risc peste medie pentru o astfel de problemă genetică se poate decide dacă este necesară efectuarea unor investigații mai amănunțite pentru o mai buna detectare a eventualelor afecțiunilor medicale.

Dacă vârsta maternă în momentul nașterii va fi de 35 de ani sau mai mult, riscul de a avea un copil cu o boala genetica este suficient de mare ca medicul sa recomande o serie de teste diagnostice și nu de screening pentru detectarea sindromului Down sau a altor boli genetice. Se poate alege intre amniocenteza care se poate efectua in trimestru al doilea și biopsia de vilozități corionice, acesta din urmă putându-se realiza chiar în primul trimestru de sarcină. Dacă se urmărește evitarea acestor teste invazive se poate astepta până în cel de-al doilea trimestru de sarcină pentru a efectua triplul test sau cvadruplul test.

De retinut!

E important de știut când trebuie făcută programarea acestor teste în timpul sarcinii.

Biopsia din vilozitățile corionice poate fi efectuată mai devreme (săptămâna 10-12 a sarcinii) decât amniocenteza care se poate efectua în intervalul 14-18 săptămâni de sarcină. Acest lucru poate fi folositor pentru a decide mai devreme dacă sarcina poate fi menținută sau nu. Rezultatele la primul test se obțin mai repede, în câteva zile, pe când rezultatele amniocentezei necesită aproximativ 14 zile până la finalizare.

Testul din vilozitățile corionice nu detectează defectele de tub neural, deci este recomandat ca pe lângă acesta să se realizeze și testul alfa feto-proteinei, care este inclus in triplu test. Ideal acest test se efectuează în săptămânile 15-18 ale sarcinii. Ambele teste au un ușor risc de a produce pierderea sarcinii, deoarece ele pot afecta uterul, sacul amniotic, si/sau placenta. Acest risc este mai mic de 1% pentru amniocenteză în al doilea trimestrul de sarcinii, si pana la 2 % în cazul testului din vilozitățile corionice. Riscul scade foarte mult când acest test se face prin abordare abdominala, mai degrabă decât prin colul uterin.

Sfaturi privind nutriția

• este necesar ca femeile însărcinate să aibă o nutriție adecvată și să ia în greutate atât cât trebuie în timpul sarcinii ( ideal sporul ponderal în sarcină 12-15kg). Trebuie acordată o atenție deosebită administrării de acid folic, a fierului și a calciului și modului de creștere în greutate (creșterea în greutate să se realizeze într-un mod gradual, lent);

• limitarea aportului de cafeină;

• dieta vegetariană în timpul sarcinii și al alăptării necesită o atenție special*/8ă în sensul achiziției unei cantități suplimentare de proteine, vitamina B12, vitamina D, zinc, pe lângă acidul folic, fierul și calciul de care toate mamele au nevoie. Acești nutrienți sunt vitali pentru creșterea celulară a fătului, pentru dezvoltarea creierului și organelor, precum și pentru creșterea în greutate;

• calciul este foarte important, mai ales in timpul sarcinii. Dacă nu se poate sau nu se dorește luarea acestui element din produse lactate se poate încerca procurarea acestuia din broccoli, suc de portocale, lapte de soia, legume sau migdale.

Sfaturi privind exercițiile fizice

În timpul sarcinii, este recomandată efectuarea exercițiilor fizice cu mare atenție, timp de 30 de minute, în majoritatea zilelor săptămânii, dacă nu chiar în fiecare zi a săptămânii.

De evitat:

• medicamentele care nu sunt aprobate de medicul ginecolog (de exemplu antiinflamatoarele nesteroidiene folosite în perioada de concepție sau în prima parte a sarcinii pot cauza întreruperi ale evoluției sarcinii);

• papaya, care poate cauza întreruperea sarcinii mai ales dacă e necopt ;

• alcoolul;

• fumul de țigară;

• sauna sau băile fierbinți;

• sursele de infecție cu toxoplasma, care includ carnea cruda, carnea de pasăre, fructele de mare, fructele și legumele nespălate, fecalele de pisică;

• pești care conțin mercur, cum ar fi rechinul sau peștele spadă, sau mai mult de 200 de grame de ton pe săptămână sau pește prins în ape locale care n-a fost testat sanitaro-veterinar;

• chimicale periculoase, radiații și anumite produse cosmetice.

Sarcina are un mare impact asupra vieții unei femei.

Schimbările fizice normale și simptomele lor

Deși pot merge de la moderat la severe, următoarele situații sunt normale în timpul sarcinii.

Schimbări în stilul de viață

Sarcina poate duce la o serie de schimbări în activitatea zilnică și în relațiile interumane.

• regimul alimentar și creșterea în greutate necesită mai multă atenție decât în mod normal, o cura de slăbire nu este nicicum potrivită în timpul sarcinii;

• sexul nu cauzează probleme în cazul unei sarcini fără complicații; interesul sexual se schimbă deseori în timpul diferitelor perioade ale sarcinii. Dacă există îngrijorarea expunerii la o boală cu transmitere sexuală este indicată evitarea contactului sexual sau utilizarea prezervativului;

• schimbările în relația cu partenerul sunt inevitabile, deoarece întreaga atenție a mamei este concentrată asupra sănătății proprii și a viitorului său copil;

• exercițiile fizice ajuta corpul să facă față cât mai bine perioadei de sarcină, nașterii și recuperării ulterioare. Activitatea fizică moderată, cum ar fi plimbarea, este ideală pe perioada sarcinii;

• mersul la serviciu sau la școală, dacă nu este foarte solicitant, de obicei nu determină nici o problemă pe perioada sarcinii; pe măsură ce sarcina avansează, se poate reduce perioada de muncă dacă femeia însărcinată simte nevoia acestui lucru;

• călătoriile sunt sigure până în ultima perioada a sarcinii; dacă există nelămuriri în legătură cu acest lucru este bine să se consulte medicul. În timpul celui de-al treilea trimestru este bine ca femeia însărcinată să nu fie foarte departe de spital, pentru a putea ajunge în timpul cel mai scurt la doctor în cazul unor schimbări neașteptate, care necesită îngrijiri medicale;

• purtarea centurii de siguranță este foarte importantă pentru a oferi protecție femeii însărcinate și copilului acesteia;

• - purtarea din timp a unei discuții cu ceilalți copii despre venirea noului născut ajută familia să se adapteze mai bine noilor cerințe.

Probleme medicale

• sângerările vaginale - pot fi sau nu semne ale unor probleme ce pot apărea în timpul sarcinii; dacă apar, pacienta trebuie să se prezinte la medicul ginecolog;

• administrarea diferitelor medicamente în timpul sarcinii trebuie făcută doar cu acordul medicului pentru a preveni eventualele efecte asupra sarcinii;

• infecțiile de tract urinar sunt frecvente în timpul sarcinii și trebuie tratate cu antibiotice, pentru a preveni apariția unei infecții periculoase pentru făt, dar bineînțeles doar cu recomandarea medicului;

• infecțiile vaginale bacteriene, fie simptomatice, fie nu, necesită tratament antibiotic deoarece pot duce la infecții grave;

• pentru a preveni izoimunizarea Rh posibilă în situația în care mama are Rh – și tatăl are Rh + se poate administra un tratament cu imunoglobuline antiRh.

• Din punct de vedere emoțional sarcina este o experiență diferită pentru fiecare femeie. Sentimentele diferite și incertitudinile, chiar daca este vorba despre o sarcină programată, nu sunt neobișnuite. Datorită modificărilor hormonale și a oboselii, schimbările de stare pot fi mult mai evidente. Multe femei se îngrijorează atunci când se gândesc la diferitele probleme ce pot afecta copilul pe perioada sarcinii, însă aceste sentimente sunt normale.

  Dacă există probleme în timpul sarcinii acestea trebuie neapărat discutate cu medicul care supraveghează gravida.

• depresia din timpul sarcinii necesită tratament pentru a reduce riscurile la care pot fi supuși mama și nou-născutul atât în timpul sarcinii cât și după aceasta;

• tratamentul astmului bronșic în perioada sarcinii este important pentru ca fătul să primească oxigen atât cât are nevoie. Majoritatea medicamentelor, dar nu toate, sunt sigure de administrat în perioada sarcinii;

• infecția cu virusul HIV necesită depistarea precoce și un tratament specific pentru a preveni transmiterea acestei infecții la nou-născut;

• tratamentul pentru cancer în timpul sarcinii este amânat pentru a nu face rău fătului, dacă este posibil, totuși cateodată chimioterapia se poate administra dacă este necesară;

• vaccinul pentru variolă în timpul sarcinii are o serie de riscuri atât asupra mamei cât și asupra copilului și este recomandat doar gravidelor care au fost expuse acestui virus.

Primul trimestru de sarcină

Vârsta sarcinii se stabilește pornind din prima zi a ultimei menstruații normale, în total 40 de săptămâni și e împărțită în trimestre. Primul trimestru durează din prima săptămână până în a 14-a săptămână.

Prima perioadă a dezvoltării intrauterine:

• Perioada sarcinii începe din momentul fecundării ovulului de către spermatozoid. În săptămâna următoare acestei fecundări are loc dezvoltarea oului în mai multe celule numite blastocite, care se fixează în peretele uterului. Aceasta fixare duce la o serie de modificări hormonale și fizice. Perioada dintre săptămâna a 3-a și săptămâna a 8-a este considerată perioada embrionară, perioadă în care se dezvoltă majoritatea organelor. În această perioadă embrionul este foarte vulnerabil la alcool, radiații sau boli infecțioase.

  

  

• În săptămâna a 9-a de sarcina embrionul ajunge la 2,54 cm lungime și este numit făt. În acest moment uterul a crescut la mărimea unui grapefruit.

Primele semne ale sarcinii

Primul semn într-o sarcină poate fi întârzierea ciclului menstrual. Alte semne datorate modificărilor hormonale sunt:

• oboseala;

• tensiuni la nivelul sânilor;

• micțiuni frecvente;

• senzație de plenitudine sau dureri ușoare la nivelul abdominal;

• greața (răul de dimineața) cu sau fără vărsături;

Alte schimbări apărute în timpul sarcinii

De-a lungul sarcinii pot apărea o serie de modificări de la ușoare până la severe:

• constipație, datorită schimbărilor hormonale care încetinesc funcționarea normală a tubului digestiv, de asemenea fierul din vitaminele prenatale poate provoca constipație;

• schimbări ale dispoziției datorită modificărilor hormonale;

• scurgerile vaginale se modifica și o scurgere ușoară albă lăptoasă (leucoree) este normală pe perioada sarcinii. De asemenea, țesuturile din jurul vaginului devin mai subțiri și mai puțin sensibile în perioada sarcinii;

• infecțiile vaginale cu ciuperci sunt obișnuite în timpul sarcinii datorită creșterii nivelului hormonilor. Dacă există simptome ale unei infecții vaginale cu fungi sau bacteriene trebuie neapărat consultat medicul ginecolog;

• sângerări vaginale. În prima parte a sarcinii pot apărea mici sângerări vaginale care pot dispărea de la sine, dar care pot fi, uneori, începutul unei pierderi de sarcină. Dacă există sângerări vaginale trebuie, de asemenea, consultat medicul ginecolog;